Acesta sluchilosletom țară. Într-o dimineață, Leka a fugit în sus pe deal, și apoi a început să sară pe un picior, apoi celălalt. El nu a auzit o dată cuiva voce moale:
- Fii atent, o să mă rupe! Leca uitat înapoi. Nu era nimeni în apropiere.
- Cine spune? - a spus Leka.
- Vorbesc despre. Musetel.
Lek sa văzut pe punctul de margarete mari, galben-în gulerul mare alb.
- Asta vorbești? - a întrebat Leka ei.
- Da, eu sunt. Uite cât de multe culori ai rupt.
Leca sa uitat și a fost îngrozită: Bell a fost o adâncitură călcâi. Panselute zdrobit. Ivan-ceai rupt.
- Sincer, nu am vrut - a spus un sentiment de vinovăție Leka. Se lăsă pe vine și se uită margarete în față. A fost mai mult decât capul galben, și pe ea transparent ochi lumina aurie.
Nu am văzut niciodată astfel de flori ca tine, - șopti Lek. - De obicei, florile sunt tăcut, și poți vorbi. Spune-mi ceva.
- Ce să-ți spun? In seara asta destul de aproape de mine a trecut Mole. El, sărac, orb, și un miracol care să nu submineze rădăcinile mele.
- Și v-ar fi plâns.
- Am făcut doar asta. Și a fugit. - Mușețel se opri brusc și anxios a spus: - Cum vrei să bei. O lungă perioadă de timp, deoarece nu a existat nici o ploaie.
- O să aduc niște apă. Vrei?
- Bună. Doar nu spune nimănui despre mine.
- Ei bine, - a spus Lech și a fugit.
Se întorcea cu o găleată mică de apă, atunci când sa întâlnit cu Stopoy.
- Unde te duci? - întrebă el Lek.
- Nicăieri.
- Cum de oriunde dacă te duci undeva! Voi merge cu tine.
- Nu poate fi. Musetelul nu este comandat!
- Ce alte margarete? Minți!
- Sincer, eu nu mint. Ea a spus că a vrut să bea.
- Mușețel a spus? Lie mai mult!
- Sincer, cel mai onorabil!
- Hai, să mergem! - a spus Stepan.
- Doar dau cuvântul meu de onoare că nu o va atinge - a întrebat Lek.
- Dacă ea este în măsură să vorbească, îmi dau cuvântul meu de onoare că nu va face rău.
Și au fugit.
- De ce l-ai adus? - a spus cu tristețe Daisy când tipi aplecat peste el.
- Ei bine, nu te aud, nu ai auzit? - a spus Leka.
- Am auzit nimic. Ea este tăcută, - a spus Stepan.
- Cum tăcut? Ascultă. Mușețel, el nu ma crezut, așa că l-am adus. Spune-mi ceva.
- Ce să-ți spun? Vreau să beau.
- Ce este tăcut? - Stepan întrebă nerăbdător.
- Cum tăcut? - Am surprins Lek. - Nu poți să auzi? Ea cere să bea.
- Nimic nu a cerut! - Stepan împins Leku, a penelor margarete și a concurat pe un deal.
- Ce ai făcut! - L-am aruncat Leka. - Dă, da Daisy! - A fugit și nu a văzut nimic. Apoi, el a căzut și a început să plângă.
- Pe, hohote-vaca, - a spus Stepan și a aruncat o margaretă mototolită.
- Musetel - am luat-o în palma Leka, - Daisy, ce ai tăcut? Spune-mi ceva. - Se uită la ea printre lacrimi și nu a văzut nici din ochii ei aurii, nici fața solară. sau poate au avut deja. Nu a fost pentru că Mușețel a devenit impotmolit floare câmp comun.
Și, desigur, ea a fost tăcut.
- Nu florile pot vorbi despre? - întrebă Misa.
- Desigur, nu toate dintre ele aud, - a spus Cat.
Explicați răspunsul Kota.
De ce Lek aude vocea unei flori, și Stepan nu este? De ce numele de floare este scris cu o majusculă. Leca - o persoană neobișnuită?
Cat a spus gânditor:
- Poeți - oameni deosebiți. Ei văd ceea ce noi de multe ori nu observa. Ei aud ceea ce auzim.
Dacă aveți corecturi sau sugestii la această lecție, vă rugăm să ne contactați.
Dacă doriți să vedeți alte ajustări și sugestii pentru lecții, uita-te aici - Forumul Educațional.