societăți comerciale și meșteșugărești, care combină stăpânii uneia sau mai multor ocupații similare, sau unirea artizanilor medievale de profesie. Activități u. nu se limitează la producția și comercializarea produselor finite. Sarcina sa a fost de a proteja membrii ai c. - masterat - de la artizani netsehovyh din competiție care sosesc în mod constant în orașul de țărani; în scopul de a combate „supraproducție“ și „criza de vânzări“ p. Am încercat să reglementeze producția, limitarea numărului de masterat și de stabilire pentru masterat individuale numărul de mașini, calfe, ucenici. Statutul de breaslă reglementează calitatea produsului, ore de lucru, magazine, compara prețurile produselor finite. Respectarea intereselor ambarcațiunii urmat bătrânilor. Ts masterat unite și în activitățile vnehozyaystvennoy. El a acoperi complet, de familie, viața socială personală a artizanul. Fiecare c. El a avut patronul său, catolică. sfânt, este militar. organizație.
Apariția magazinelor sa datorat Departamentului de Industrie (meserii) din agricultură și oraș și țară. În Italia, magazinele au început să apară în secolele IX-X. în Franța - în secolul al XI. în Germania și Anglia - în XII-XIII. Perioada de glorie a sistemului breslei într-un număr de țări Zap. Europa a venit în secolele XIII-XIV. În interiorul ateliere de lucru individuale c. a stabilit ierarhia tripartită de maestru, ucenic, ucenic. Journeyman - un angajat extrem de plătit de student, a trebuit să plătească pentru formarea de master. De la introducerea ucenici pentru master a devenit dificil, a existat un strat special de „ucenici“ eterne, și magazine au fost închise.
Pentru a proteja interesele lor ucenic organizații speciale - create însoțitori și fraternitate - sindicate și lupta reciprocă cu stăpânii. În secolele XIII-XV. ateliere de lucru nedovedit într-un număr de orașe europene pentru a lua lupta de la munte. patricieni, a început așa-numitul. „Revoluție Guild“ a puterii în oraș. În unele orașe, cum ar fi Koln, Florența, Basel și altele. Breslele a câștigat.
În secolele XIV-XV. magazine convertite treptat, pentru a frâna evoluția producției și a creșterii; În plus, a existat o separare mai plante bogate și puternice (așa-numitele. „Mai vechi“ sau „mare“) și mai săracă (așa-numitul. „Mai tineri“, „mici“) magazine. Acest lucru este tipic pentru orașele mari, cum ar fi Florența, Perugia, Paris, Londra, Basel și altele. Magazinele mai mari au început să domine mai tineri, iar ultimul a pierdut treptat independența.
A se vedea. De asemenea, `Tseh` în alte dicționare
partea funcțională a instalației sau a fabricii, care produce anumite tipuri de produse, componente, reparații semifinite sau executate
(În aceasta. Zeche)
1) combinarea artizani din mediul urban (specializări unice sau asociate) pentru a oferi membrilor Ts monopol asupra producției și comercializării de artizanat. Cea mai mare dezvoltare Ts obținut în Europa de Vest în secolele XIII-XIV. Membrii titulari ai Ts erau meseriași aveau ateliere de lucru și instrumente, de lucru cu ajutorul ucenicilor și a studenților. În Europa de Vest la sfarsitul anilor XVIII - XIX. Ts au fost eliminate prin lege. În sistemul breslelor România a fost introdus în 1722 în guvernul numit pe 1917.
2) o instalație separată de fabricație unitate, produce semifinite sau produse finite, care efectuează o parte a ciclului tehnologic de fabricare a produselor.
Dicționarul Enciclopedic de Economie și.
-și, în magazin și în magazin, pl. magazine, femeie și ateliere -6V, d. 1. Departamentul de fabrici, care a angajat Dl. parte a procesului de producție. p turnatorie. c Incrustate, mașină C. C, sănătate (Perrin. Facilitățile de recreere de la întreprinderi). 2. (magazine, s). În Europa de Vest în epoca feudalismului: reprezentarea corpului artizanilor de aceeași profesie. Ts tăbăcarilor. Ts fierari. Poezia n. (Perrin despre poet ;. înalt.). I) adj. magazin, -s, -s,