3. Dinamica a micșora sau mări volumul reținut cu timpul au fost.
Structura echilibru Analiza
Indicatori ai formei bilanțului № 1
Tabelul arată că ponderea activelor fixe a scăzut, ponderea activelor circulante a crescut. În același timp, proporția de conturi de încasat și de inventar în timp ce reducerea costurilor de producție, ceea ce indică faptul că imobilizarea capitalului circulant. Având în vedere raportul de răspundere, trebuie remarcat capitalul social scăzut și rezerve. Aspectul negativ este creșterea ponderii conturilor de plătit.
4. Raportul dintre articole care alcătuiesc activele imobilizate.
Tabelul 3 prezintă o scădere a volumului de active fixe, ceea ce indică asupra cedările de active fixe sau lipsa achiziționării politicii de echipamente moderne.
5. Modificări în structura activelor totale.
Creșterea ponderii activelor circulante în totalul activelor indică o creștere a mobilității bunurilor organizației.
6. Modificări în structura activelor circulante.
Creșterea ponderii creanțelor indică probleme cu plata de produse și servicii de consum. Creșterea ponderii în numerar, precum și arată o creștere a capitalului de lucru.
7. Rata de schimbare de stoc.
Tabelele 1 și 2 pot fi urmărite rata de creștere mai rapidă a valorii stocurilor comparativ cu PAMI-creșterea veniturilor și profiturilor, ceea ce indică o scădere a SKO creștere a cifrei de afaceri a stocurilor, ceea ce este un semn negativ pentru ORGA-nization.
8. Modificări în soldul datoriei.
Conform tabelului 1, există un echilibru nefavorabil (datorii depășesc creanțele). S-ar putea argumenta că aceasta este o dovadă a tendințelor-Nega tive în dezvoltarea organizației.
9. Modificările în capitalurile proprii și rezervele.
Declinul ponderii capitalului și rezervelor proprii, reflectând o scădere a stabilității financiare a organizației.
10. Schimbare în împrumuturi pe termen scurt.
Informații despre „Managementul crizelor“
Categorie: Managementul
Numărul de caractere, inclusiv spații: 43438
Număr de mese: 25
Număr poze: 0
mecanism de gestionare a crizelor pentru gestionarea și auditorilor ca scop stabilirea unei corespondențe între sistemul de măsuri anti-criză și strategia aleasă de dezvoltare financiară. Capitolul 3 Gestionarea crizelor în România: mecanisme de 3.1 aranjamente instituționale pentru multe organizații se confruntă cu diverse crize, ca urmare a activităților sale.
Funcția - strategică, și anume asigurând o transformare eficientă în timp util a economiei la o creștere durabilă, nu numai în perioada curentă, dar, de asemenea, pe termen lung. Această caracteristică este deosebit de importantă în economia tranzitiv din România, ca și trecerea la o economie de piață îmbunătățește procesele de criză, agravând conflictul de interese ale agenților economici. În plus, se schimbă rapid condițiile de piață și de la acestea.
Activitatea de afaceri (rata de cifra de afaceri), în aspectul financiar; randamentul capitalului în căutare de dispoziții. " 2.2 Elaborarea strategiei de marketing și sistemul de control în gestionarea crizelor acum au menționat deja că, în condițiile de transformare a economiei românești în activitățile agenților economici incertitudine a crescut îmbunătățit în mod semnificativ.