
Organizarea de negustori „de sus“ a fost continuată în timpul domniei lui Ecaterina cea Mare. În conformitate cu reforma breslei 1775 anunțuri relevante pentru Manifestul, clasa negustorilor a fost împărțit în trei bresle în funcție de mărimea capitalului declarat. minimă de capital, care este necesar să se înregistreze de-a treia breasla a fost stabilită la cinci sute de ruble. Capitalul de o mie de ruble au dreptul să se alăture în rândurile de-a doua breaslă, de zece mii de ruble - la mare prima breasla. Toți comercianții plătesc pentru certificatul de breaslă de colectare un procent din capitalul declarat. Apartenenta la o breaslă eliberat de taxa sondaj și a dat o privilegii de bază și economice.
Stabilite prin ordin Ecaterina II, care prevede prezența a două bresle a rămas până în 1917. Potrivit lui, membrii breslei nu au putut fi ofițeri. Poate că era, așa cum s-ar spune acum, legea anti-corupție, strict separarea intereselor funcționarilor de afaceri și de guvern - nobilimii.
În primele zile ale „înregistrate în prima breaslă“, au fost exceptate de la serviciul militar obligatoriu cu caracter personal. Numai că a fost necesar să se plătească Trezoreriei o taxă obligatorie: cinci sute de ruble. Mai târziu, și aproape până la desființarea iobăgiei comerciant breaslă de familie ar putea cumpăra o persoană care trimite „sub arma“. comercianți de breaslă au fost scutite de pedeapsa corporală - până chiar în momentul în care acestea au fost anulate cu totul.
Negustorii din prima breaslă ar putea pretinde - „pentru merite deosebite“ - în ordine, se aplică pentru cetățenia de onoare. Acest privilegiu multe dintre ele sunt foarte fericit să-l folosească.
Pentru comercianți au fost asigurate drepturi preferențiale de a se angaja în activități de pescuit comercial. În 1709, toate bancherii și oamenii din industrie au fost obligate să fie atribuite în oraș plantate, în caz contrar nu li sa permis să se angajeze în comerț și meserii. În 1723, țăranii și plebei care au avut comerț Lavochne și meserii pentru suma mai mult de 500 de ruble, au fost impozitate, precum și comercianți, 40-Altyn impozit sondaj, în timp ce ei au fost instruiți să fie înregistrate în suburbii.
charter vamale în 1755, a permis negustorii, nu numai la bunuri comerciale și produse proprii, precum și alte produse de bază - pentru „inventar de construcții.“ În 1760 goduPravitelstvuyuschy Senatul a decretat „de rând netorgovanii oricine, cu excepția clasei de comerciant, orice bunuri românești și străine.“
Numai Carta la gorodam1785 ani a dat comercianți un monopol asupra activității de tranzacționare, care a dus la afluxul înscriși în această clasă. Negustorii din prima breaslă ar putea efectua comerțul de peste mări, nave proprii, și a avut dreptul de a circula liber în întreaga țară - așa-numitul „beneficiu pașaport.“ Vânzătorii ar putea proprii Riverboats. În plus, negustorii din prima și a doua breasla ar putea deține fabrici și uzine, au fost scutite de pedeapsă corporală și de la serviciul militar obligatoriu. Negustorii treia breaslă ar putea face speculă, conține restaurante și hanuri, de a se angaja în comerț. Pentru a încuraja comercianții a fost introdus cetățenia de onoare.
În plus, comerciantul a fost scutit de serviciul militar obligatoriu. Comercianții din prima și a doua breaslă, de asemenea, scutite de pedeapsa corporală.
Este interesant de remarcat faptul că, înainte de reformele de breaslă în 1775 în documentele oficiale „orășeni“ este adesea atribuit comerciantului. Marea majoritate a acestor „comercianți“ nu sunt tranzacționate, dar angajate în comerț, gospodăriile particulare, angajatorii și așa mai departe.
De la 1775-1785 taxele de breaslă au rămas la un nivel scăzut, astfel încât rândurile comercianților completat număr mare de burghers, țărani și magazin.
Taxa de mai târziu certificat de breaslă a crescut permanent. Deci, în 1797, el a fost deja 1,25%. Dar, magazine comerciale primele au fost lăsate să fie în posesia de case. Creșterea constantă a „taxa de intrare“ a fost o consecință a unei scăderi în clasa comerciant. Deci, în cazul în care, la sfârșitul secolului al XVIII-lea, în reprezentanții comerciant breaslă au trecut intens grupuri sociale de clasă, în noul secol cu creșterea cotizatiei breaslă tranzițiilor practice a încetat.
Înainte de a reforma breasla din 1775 privind divizarea breasla a fost făcută de bază de proprietate. Negustorii au fost impozitate un impozit unic de 40-Altyn pe cap, și nu au fost obligați să plătească taxele de breaslă, a căror valoare depindeau aparținând unei anumite bresle. În orașe industrializate-comerciale mici și nedezvoltate stabilește o limită inferioară pentru materialul de înregistrare în breasla.
Până în 1775 cei care au fost atribuite terțe comercianți de breaslă pot fi luate în considerare numai nominal. Multe dintre bresle de top de comercianți nu sunt tranzacționate din cauza lipsei de capital, și negustorii din a treia breaslă angajate în meserii, comerț mici sau ocuparea forței de muncă. De exemplu, în orașele din Siberia din 1764-1766, doar aproximativ 40% dintre comercianți efectiv angajate în comerț.
După reforma breslei în 1775 comercianți au fost împărțite în trei bresle în funcție de mărimea capitalului declarat. În acest caz, capitalul minim necesar pentru intrarea în a treia breaslă a fost stabilită la 500 de ruble, al doilea - o mie de ruble, prima - zece mii de ruble. Pentru valoarea de capital declarată cablare și mărimea colectate în cuferele colecția breslei stabilită în mărime de 1% din capitalul publicitate. Numărul de comercianți a scăzut dramatic - comercianti semnat 27.000 de persoane, reprezentând 12,2% din numerele de pre-reformă.