Încălcarea drepturilor electorale ale cetățenilor la alegerile din România și modalitățile de prevenire a acestora

Grudinin Nikita Sergheevici

Rezumat: Punerea în aplicare a stabilirii constituționale a suveranității poporului din România legate de protecția drepturilor electorale ale cetățenilor. În prezent, această problemă rămâne nerezolvată, după cum reiese abuzurile drepturilor electorale ale cetățenilor la alegerile pentru Duma de Stat a șasea convocării România. Suprimarea posibile încălcări ale drepturilor electorale ale cetățenilor depinde de consolidarea responsabilității juridice pentru aceste acte, pentru a preveni presiuni asupra alegătorilor prin metode administrative, creșterea nivelului de cultură juridică a cetățenilor din România.

Cuvinte cheie: democrație, dreptul cetățenilor la alegeri libere, încălcări ale drepturilor electorale ale cetățenilor

Grudinin Nikita Sergheevici

Candidatul științe juridice, lector superior al catedrei de discipline penal de drept, universitate sociale de stat din Rusia, Moscova, Federația Rusă

Rezumat: Realizarea unității constituționale cu privire la suveranitatea poporului din Federația Rusă este legată de menținerea protecției drepturilor electorale ale cetățenilor. Acum, problema dată rămâne nerezolvată care scot în evidență ce au loc încălcări ale drepturilor electorale ale cetățenilor la alegerile deputaților din Duma de Stat a Federației Ruse a șasea convocare. Suprimarea posibile încălcări ale drepturilor electorale ale cetățenilor depinde de consolidarea răspunderii juridice pentru comiterea acestora, excepție de presiune asupra alegătorilor prin metode administrative, creșterea nivelului de cultură juridică a cetățenilor din Rusia.

Cuvinte cheie: democrația, dreptul cetățenilor la alegeri libere, încălcări ale drepturilor electorale ale cetățenilor

Versiunea electronică a
Descarcă (374 Kb)

După cum este bine cunoscut, punerea în aplicare a dreptului constituțional al cetățenilor români de a participa la gestionarea treburilor de stat (Art. 1, Art. 32 din Constituția România) trebuie să fie asociată cu punerea în aplicare a prevederilor art. 3 din Constituție, care prevede dreptul cetățenilor de a participa la referendum și alegeri libere. Este prin participarea lor la referendum și alegeri libere, exprimă voința suverană a poporului multinaționale din România promovează sistemul democrației, crearea unui stat cu adevărat democratic de drept și a unei societăți civile cu drepturi depline, o comunitate unită de interese juridice publice și private [3, p. 3].

Trebuie remarcat faptul că practica campaniilor electorale pentru alegerile pentru organele puterii de stat și a autonomiei locale, acumulate în România în ultimii 20 de ani, dă toate motivele să creadă că alegerile din România este o încălcare parțială a drepturilor electorale ale cetățenilor, care este exprimat în obstrucționarea alegerilor drepturile cetățenilor, pentru a pune presiuni asupra alegătorilor pentru a le forța să participe la alegeri și de a vota pentru anumiți candidați (sau părți), manipularea rezultatelor voturilor Alegerile Ania la subiecții România.

Această practică este un obstacol serios pentru consolidarea fundamentelor democratice ale statului România, consolidarea statului de drept în țară, crește legitimitatea și credibilitatea instituțiilor autorităților de stat și locale de cetățeni din România. Încălcarea drepturilor electorale ale cetățenilor în alegerile din România subminează încrederea cetățenilor în această instituție, creând absenteismul electoral final. Motivele pentru această situație poate fi considerată drept română electorală instabilă, lipsa în legislația românească definiția legală a „alegeri libere“, precum și criterii clare și garanții pentru exercitarea dreptului la libertatea cetățenilor români de exprimare în practică, indisponibilitatea comisiilor electorale și instanțele de jurisdicție generală să se confrunte în mod adecvat încălcări ale alegerilor drepturile cetățenilor în timpul alegerilor [5, p. 42].

Noi credem că alegerea deputaților din Duma de Stat a șasea convocare numai pe liste de partid nu li se permite să pună în aplicare pe deplin și în mod eficient principiul democrației. În acest sens, trebuie remarcat faptul că următoarele alegeri pentru Duma de Stat va avea loc pe un sistem electoral mixt (majoritar-proporțional) [9]. Aceasta sugerează că o jumătate din deputați ai Dumei de Stat (225 persoane) vor fi aleși în circumscripții cu un singur loc, iar cealaltă jumătate - pe liste de partid, iar bariera de intrare pentru partide va fi de 5%. Acest lucru va preveni consecințele negative care decurg din alegerea deputaților exclusiv pe liste de partid închise cu privire la componența personală a care afectează cetățenii țării nu se poate practic.

Cu toate acestea, intervenția altcuiva în procesul fenomenului voleiz cetățeni români, încălcarea secretului votului în alegeri este pedepsită de legea penală. Astfel, art. 141 UKRumyniyaustanavlivaet responsabil pentru obstrucționarea drepturilor electorale ale cetățenilor sau activitatea comisiilor electorale, precum și aspectul obiectiv al actului de inclusiv încălcarea secretului votului la alegeri. Cu toate acestea, din cauza lipsei de cunoaștere și ignoranță a drepturilor lor în acest domeniu, alegătorii români nu sunt suprima încălcări ale dreptului său subiectiv de vot. Adesea, agențiile de aplicare a legii și inactive, care este o consecință directă a apartenenței la ramura executivă a guvernului, care este de fapt controlat de Președintele România.

Această practică este utilizată în mod activ la alegerile de deputați ai Dumei de Stat a șasea convocare, a fost îndreptată în primul rând la faptul de a fi în măsură să controleze exprimarea cetățenilor în alegeri, care, fără îndoială, este o încălcare a drepturilor electorale ale cetățenilor. Informații cu privire la astfel de încălcări provin din mai multe regiuni ale țării, acest Samara și Arhanghelsk, și zona Vladimirovskaya, dar mediatizată doar câteva astfel de cazuri. Noi credem că această situație se datorează imperfecțiunea legislației electorale din România.

Astfel, în conformitate cu legislația în vigoare stație temporară (suplimentare) de votare în termen de cel mult 30 de zile (în cazuri excepționale, până la 3 zile) înainte de ziua votării pot fi stabilite în locuri de ședere temporară a alegătorilor, cum ar fi spitale, case de ingrijire, aeroporturi, gări, etc. .D. în locurile în care există alegători care nu au de înregistrare de ședere în România, în zone izolate sau periferice, la bordul navelor care vor fi în ziua votării sau la o stație polară pe teritoriul unităților militare, care sunt situate în zonele izolate din așezările zone. În acest caz, controlul asupra votului cetățenilor în astfel de zone practic inexistente.

Vorbind despre încălcările practica a drepturilor electorale ale cetățenilor nu se poate spune cu privire la măsurile de prevenire a acestora. În opinia noastră, în scopul de a reduce încălcările drepturilor electorale ale cetățenilor din România în cursul campaniei electorale pentru alegerile organele puterii de stat și a autonomiei locale trebuie să aibă un cadru legal suficient. În acest caz, răspunderea juridică pentru încălcarea drepturilor electorale ale cetățenilor (și în special penală) ar trebui să fie atât de gravă, astfel încât potențialii infractori, chiar nu există nici o sugestie pentru a face planuri cu ei.

Astfel, rezumând cele de mai sus, trebuie remarcat faptul că în România încălcarea drepturilor electorale ale cetățenilor în alegeri și au avut, din păcate, continuă să apară. Acest lucru se explică prin imperfecțiunea și instabilitatea legislației electorale din țară, precum și utilizarea activă a resurselor administrative în favoarea unor partide politice și candidații lor. Prevenirea și combaterea încălcărilor drepturilor electorale ale cetățenilor la alegerile din România ar trebui să fie furnizate în detrimentul consolidării responsabilitatea legală pentru încălcarea drepturilor electorale ale cetățenilor, aplicarea efectivă a legii pentru a preveni încălcarea drepturilor electorale ale cetățenilor, precum și prin creșterea nivelului de cultură juridică a participanților la procesul electoral.

articole similare