2. Clasificarea bugetară 13 .........................................................
2.1. Sistemul bugetar România .............................. .16
2.2. Clasificarea bugetelor de venituri ......... România. 18
2.3. Clasificarea bugetelor de cheltuieli Romania ......... .19
3. Principiile sistemului bugetar ................................................. 21
4. Veniturile publice ...................................................... .. ... 26
5. Cheltuielile publice ....................................................... 28
Referințe ................................................ 32
Sistemul bugetar este una dintre cele mai importante instituții ale statului. De mii de ani de existență a resurselor financiare mobilizate în fondul bugetului de stat, oferă, teritoriale și autoritățile locale în îndeplinirea funcțiilor lor.
Bugetul este o formă de învățământ și a cheltuielilor de bani pentru a asigura funcțiile organelor Gosu putere donative. Concentrația este determinată în cota pe termen bugetar a venitului național este necesară pentru implementarea cu succes a politicii financiare a statului.
Bugetul ca un mecanism de concentrare și de utilizare a resurselor financiare, marginalizate în diferite moduri în populație, este un derivat al taxelor pe care societatea conferă statului ca un sistem politic și economic, care reprezintă interesele societății.
Sistemul are ca scop al bugetului de stat și politica fiscală a ramificat și ierarhică. Rezumând multe scopuri, se poate spune că obiectivele principale (politici de stat dorite) sunt după cum urmează:
- distribuirea diferențiată a sarcinii fiscale asupra economiei ca proporțiile sectoriale de dezvoltare a instrumentelor de gestionare;
- evitând în același excedent bugetar nejustificate;
- diferențierea regională a taxei;
- impozitare stimulatorie;
- reconstituirea veniturilor bugetului de stat prin cresterea veniturilor (profit) și contribuabilii de proprietate;
- cont în cheltuirea fondurilor naționale și intereselor naționale prioritare de stat, pentru a crește volumul și eficiența producției pe termen lung;
- transparența și evaluarea publică a activităților financiare ale ramurii executive;
- de manipulare a indicatorilor datoriei;
- Volumul optim al datoriei publice corporatiste și externe din România în ceea ce privește interesele economice și de securitate a țării.
Veniturile bugetului federal sunt colectate pe parcursul TER-Retorici din România în conformitate cu aceleași reglementări, iar cheltuielile sunt făcute în interesul și în beneficiul pe genul locuirea țară.
1. Caracteristicile de bază ale bugetului
Politica 1.1.Byudzhetnaya în economia modernă
În Codul Bugetului al Federației Ruse, bugetul este înțeleasă ca „o formă de educație și fondul de bani a cheltuielilor, destinate finanțării sarcinilor și funcțiilor guvernelor de stat și locale.“
Definiția din Codul Bugetului românesc este funcțional. Aceasta reflectă problemele rezolvate de sistemul bugetar și structura sa de mai multe niveluri, iar dualitatea structurii bugetului: pe de o parte, aceasta iese în evidență partea de venituri, care este o combinație de resurse financiare pentru punerea în aplicare a politicilor publice și, pe de altă parte, - partea de cheltuieli, care arată specificul direcția de fonduri bugetare.
Scopul cheltuielilor bugetare este sprijinul financiar al statului pentru punerea în aplicare a funcțiilor sale economice - alocarea resurselor, redistribuirea și stabilizarea. Cheltuielile bugetare sunt îndreptate, în primul rând, în sectorul public pentru finanțarea activităților guvernamentale pentru producerea de bunuri publice (de apărare, de aplicare a legii, cultură și artă, de îngrijire a sănătății, educație, știință), precum și sprijin pentru întreprinderi, aflate în proprietatea statului. În detrimentul fondurilor publice acordate beneficii cetățenilor cu venituri mici care plătesc pensiile și burse, plătite contracte publice, pentru executarea cărora au fost implicate companii private. Cheltuielile bugetare, volumul și structura lor sunt supuse unor schimbări mai frecvente decât veniturile sale.
factor de creștere a bugetului este o organizație birocratică a administrației publice. Birocrația este axat pe creșterea bugetului, deoarece valoarea ei determină poziția sa în societate și a veniturilor. Prin urmare, este destul de dorința naturală a birocrației pentru a crește bugetul fiecare sub controlul unității sale de guvernare. Pentru a limita aceste tendințe, ceea ce duce la cheltuirea ineficientă a fondurilor bugetare, sunt introduse mecanisme speciale de control.
1.2. funcție de buget.
Scopul principal al bugetului este că vă permite să acumuleze fonduri în mâinile statului și să le utilizeze pentru a finanța diverse programe. Cu toate acestea, în plus față de această problemă crucială, bugetul și efectuează alte funcții. Printre acestea se numără:
Instituționalizarea preferințelor sociale. În statele democratice, adoptarea legii bugetului este întotdeauna precedată de o analiză în Parlament. În această etapă, proiectul de lege elaborat de Guvern, sunt efectuate ajustări, luând în considerare punctele de vedere ale deputaților care reprezintă interesele alegătorilor lor. Astfel, structura bugetului reflectă preferințele publice în ordine publică. Prin mecanismele democrației reprezentative, aceste preferințe sunt traduse în cifre concrete de venituri sau cheltuieli elemente.
Această caracteristică a bugetului este implementat în diferite țări, în moduri diferite. Depinde de modul în care a dezvoltat procedura de participare a cetățenilor și a reprezentanților acestora în elaborarea legii privind bugetul și controlul asupra executării acestuia. Important de ordinea stabilită a procesului bugetar, gradul de participare reală în organele reprezentative, precum și controlul alegătorilor asupra acțiunilor organelor alese.
Funcția de reglementare. Într-o economie de piață principalul instrument de reglementare de stat a sistemului financiar este. elementul central al care este bugetul. Orice decizii semnificative în domeniul politicii economice trebuie să aibă securitate financiară, astfel încât acestea sunt susținute de cheltuieli bugetare corespunzătoare.
Impactul bugetar nu se limitează la sectorul public al economiei, și merge cu mult dincolo de ea. Reglementarea de influență nu numai cheltuielile bugetare, ci și taxele care stimulează sau constrâng dezvoltarea unor sectoare individuale sau domenii de activitate.