2.2 Probleme de formare a culturii politice
3. Tineretul în viața politică a societății
4. Politica de tineret în România
bibliografie
Politica de tineret de stat
Din timpuri imemoriale, politica a fost și rămâne cea mai importantă sursă și mecanismul vieții în comun a organizației de oameni, un instrument puternic pentru transformare orientate, atât în țările individuale, și viața comunității umane în ansamblul său. Cu toate acestea, este în ziua de azi este, probabil, cel mai misterios fenomen și cu multiple fațete, multe paradoxuri și contradicții pe care persoana nu a fost în măsură să scrie pe parcursul mai multor mii de ani de istorie.
Fără o înțelegere științifică a lumii politice și persoana nu nu se poate adapta numai la viață într-o lume extrem de organizat, dar, de asemenea, o mai bună înțelegere a drepturilor și libertăților cetățenești, să realizeze responsabilitatea lor față de stat, pentru a vedea posibilitatea utilizării forței puterii de stat pentru propriile lor interese, multiplicarea și îmbogățind are nevoie. Prin urmare, științe politice, avem dreptul de a fi considerată o condiție necesară pentru socializare politică, înseamnă includerea în lumea complexă a relațiilor de putere.
2. Conceptul de cultură politică
Studiul fenomenului de cultură politică se referă la perioada antică greacă. înțelegere sistematică a culturii politice ca parte integrantă a științei politice a dezvoltat doar în mijlocul secolului al 20-lea.
Structural, cultura politică include elemente, cum ar fi experiența politică, comportament politic, și componente: ideologică (cunoștințe politice, valori, credințe) și emoțional - psihologică (orientarea cetățenilor instituțiilor politice, evenimente, și alte obiecte.
În structura culturii politice, există trei elemente principale:
· Cognitivă, care include cunoștințe politice, modalități de gândire politică.
· Comportamentală care reprezintă nivelul conștient de participare la viața politică.
· Morală și evaluare, are o anumită judecăți de valoare și opinii despre obiecte politice, liderii acestora, activitățile autorităților.
Cultura politică - un fenomen multifuncțional. În primul rând, cultura politică trebuie să îndeplinească o serie de caracteristici obligatorii. Această reglementare, comunicare și integratoare funcții. În al doilea rând, tipul de regim politic depind în mod direct de funcția educațională și normativ de valoare. În al treilea rând, anumite caracteristici nu poate fi temporară, în funcție de ciclul de gestionare a puterii. De asemenea, funcțiile prioritare pot varia în funcție de țara în care se trece prin etape de dezvoltare.
La formarea culturii politice este influențată de factori cum ar fi mediul macro (stat, națiune) micromediul (instituții, grupuri informale), interne (genetice) și externe (intenționată sau accidentală a expunerii).
Un indicator important al culturii politice în favoarea culturii dezbaterii politice.
2.1 Cultura politică a tinerilor
În lucrul cu tinerii este în considerare foarte importantă a stării și a nivelului de cultură politică a tinerilor, locul și rolul lor în viața politică a societății.
Principalele abordări la formarea relațiilor de personalitate ale puterii pot fi împărțite în:
· Autonomă. Puterea este apreciată datorită unor avantaje proprii subiect;
· Instrumentul. Puterea este apreciată pe baza a ceea ce poate fi atins;
· Centrată pe cont propriu. Dorința de a realiza interesele lor sau pe cele ale celor dragi;
Cultura politică de tineret se caracterizează prin interesele sale specifice și preferințele. interese politice comune este baza asocierii tinerilor în diferite organizații și opoziția față de generația mai în vârstă.
Printre interesele politice ale preferințelor tinerilor pot fi identificate principalele domenii ale acestora:
· Crearea unei vieți politice stabile pentru a realiza planurile lor de viață;
· Punerea în aplicare a drepturilor și libertăților tinerilor;
· Asigurarea condițiilor pentru viața politică activă ca adulți;
· Dreptul de a promova liderii lor politici la cele mai înalte niveluri;
· Asigurarea dreptului de a primi informații exacte cu privire la evenimentele politice;
· Influența într-adevăr deciziile;
· Dreptul de a-și exprima opiniile politice.
Interesele lor pot proteja generația mai tânără, exprimând o responsabilitate civilă ridicată.
2.2 Probleme de formare a culturii politice
Procesul de socializare politică - această comuniune a oamenilor în politică, formarea conștiinței lor politice ridicat și activitatea politică. Socializarea politică este o relație între două procese - pe de o parte, societatea creează o „persoană politică“, pe de altă parte, persoana care creează o societate.
Formarea culturii politice în cursul socializării politice începe cu familia, care pune bazele cunoștințelor despre politică și a statului.
În continuare, procesul continuă în școli și alte instituții de învățământ. De-a lungul timpului, persoana are posibilitatea de a compara cunoștințele dobândite în viața reală.
Succesul formării culturii politice depinde de ce fel de valori politice percepute de persoana, și cu condiția în aceeași direcție de acțiune a tuturor agenților de socializare.
Procesul de socializare politică acoperă întregul ciclu de viață, dar mai ales se face la o vârstă fragedă.
Prin urmare, problema principală a formării culturii politice este lipsa de atenție la socializarea politică a tinerilor. [1,2]
3. Tineretul în viața politică a societății
De un interes deosebit este studiul locului și rolul tinerilor în viața politică a societății.
Intrarea tinerilor în viața politică poate fi rezumată în două modele de bază. Conform primei, avansat la conceptul de Hobbes, de om natura este nerezonabil, egoist, incapabil să-și controleze pasiunile sale, așa că trebuie să respecte puterea de monopol. Esența celui de al doilea „model de interes“ (Adam Smith, Herbert Spencer) este că interesul este un mecanism politic care conduce politica. Politica interesantă, cei mai tineri implicați în ea.
Chiar circumstanțe implicarea tinerilor în această sau acea formă de politică: alegeri, să participe la mitinguri, greve, discutarea facturilor. Mai ales politizat persoană, în cazul în care interesele sale sunt încălcate puternic.
Tinerii în societatea de astăzi este o parte importantă a populației, și ignorând interesele tinerilor ar putea duce la o destabilizare a autorităților. Politica fără tineri - această politică nu are nici un viitor.
4. Politica de tineret în România
Jos în România pe parcursul ultimului deceniu sistemul de formare și punerea în aplicare a politicilor privind familia, copiii și tinerii nu iau în considerare realitățile de astăzi. Ea nu se bazează pe un concept unitar de educație, educație și socializare a tinerei generații. Nici un sprijin financiar și legislativ. Punerea în aplicare nu este supus controalelor necesare.
Eficacitatea politicii juvenile a statului determină calitatea tinerei generații și gradul de conformitate cu standardele necesare pentru punerea în aplicare a strategiei de dezvoltare a țării pe termen lung. [1]
· Alocarea zonelor prioritare;
· Luarea în considerare a intereselor și nevoilor diferitelor grupuri de tineri;
· Participarea tinerilor în dezvoltarea și punerea în aplicare a direcțiilor prioritare ale politicii de tineret de stat;
· Interacțiunea statului, societatea civilă și reprezentanții mediului de afaceri;
· Independența rezultatelor evaluării strategiei politicii de tineret de stat în România.
Strategia politicii de tineret de stat în România are în vedere domeniile prioritare ca coloana vertebrală a politicii de tineret de stat în România.
Pentru punerea în aplicare a domeniilor prioritare, inclusiv implicarea tinerilor în viața publică și este conștient de potențialul de dezvoltare în România, cu condiția ca pentru următoarele proiecte:
· „Rețeaua de Informare pentru Tineret Română“ New Look „;
· "Familia română Young."
Principalele obiective ale proiectului „Rețeaua de Informare pentru Tineret Română“ New Look „sunt:
· Implicarea tinerilor în procesul de căutare, crearea, utilizarea, diseminarea și promovarea informațiilor și valorile relevante necesare pentru viața efectivă a societății românești;
· Dezvoltarea de mecanisme și forme de informare de difuzare relevante pentru viața tinerilor în audiență de tineret;
· Dezvoltarea unei atitudini pozitive a tinerilor față de valorile pozitive ale societății românești;
· Formarea și promovarea imaginii unei tinere Rumyniyanina de succes.
Principalele obiective ale „Voluntarul România“ proiect sunt:
· Motivarea tinerilor pentru a asista, manifestarea unei inițiative eficiente pentru a rezolva problemele persoanelor care au nevoie de asistență și de sprijin;
· Formarea mecanismelor de implicare a tinerilor în diverse activități sociale care vizează îmbunătățirea calității vieții tinerilor Rumyniyan;
Dezvoltarea și susținerea inițiativelor tinerilor care vizează organizarea activității voluntare a tinerilor.
Ca rezultat al acestei lucrări este formată dintr-un sistem de suport deschis și accesibil tinerilor pentru inițiative de tineret vizează abordarea provocării de îmbunătățire a calității vieții în România. În plus, tinerii sunt capabili să se exprime și să înțeleagă relevanța lor în societate.
Principalele obiective ale proiectului „Cariera“ sunt:
· Autodeterminarea tinerilor pe piața muncii;
· Dezvoltarea de modele și forme de implicare a tinerilor în muncă și a activităților economice care vizează abordarea problemelor de tineret auto-suficiență.
Pentru atingerea acestor obiective vor fi puse în aplicare activități dezvoltate la:
· Pe implicarea tinerilor în activitățile sindicatelor, grupuri de studenți, schimburi de muncă pentru tineret și a altor forme de angajare a tinerilor;
· Dezvoltarea interacțiunii dintre actorii de pe piața muncii în abordarea problemelor de angajare a tinerilor;
· Pentru a crea condiții pentru o flexibilitate maximă în includerea tânăr noi pentru a le activități și să asigure drepturile și interesele legitime ale acestora;
Principalele obiective ale proiectului „Tineri Familia română“ sunt:
· Consolidarea Institutului tinerei familii;
· Creșterea numărului de familii bogate din România;
· Promovarea parinte responsabil.
Sarcinile sunt rezolvate în cadrul proiectului includ:
· Promovarea valorilor familiale în rândul tinerilor;
· Formarea mecanismelor de susținere a familiilor tinere, inclusiv crearea de oportunități de lansare pentru dezvoltarea unei familii tinere;
· Pregătirea copiilor-orfani și a copiilor rămași fără îngrijire părintească, pentru a crea o familie fericită;
· Asistență în furnizarea de locuințe pentru familiile tinere.
Pentru a realiza acest proiect va avea loc și larg mediatizate în evenimentele mass-media, demonstrând și promovarea valorilor vieții de familie pentru tineri, precum și crearea de condiții pentru a încuraja ocuparea forței de muncă cu fracțiune de normă a tinerilor părinți care cresc copii mici.
Pentru punerea în aplicare a domeniilor prioritare, inclusiv îmbunătățirea politicii de stat în domeniul dezvoltării și educației copiilor și tinerilor, spirituală și morală de a proteja moralitatea lor, cu condiția ca proiectul „cetățean din România.“
Obiectivul principal al proiectului „Cetățean de România“ este dezvoltarea educației spirituale, morale, civile și patriotică a copiilor mici.
Sarcinile sunt rezolvate în cadrul proiectului includ:
· Promovarea și promovarea valorilor morale în rândul tinerilor;
• Îmbunătățirea educației civice în rândul sistemului de tineret, pe baza tradițiilor morale și culturale naționale și de valori cu condițiile și nevoile societății românești actuale;
· Îmbunătățirea sistemului de educație patriotică.
Proiectul are ca scop formarea unor astfel de calități tinere Rumyniyan ca cetățenie și patriotism, toleranță și respect față de alte culturi, armonie și dezvoltare spirituală, comportament extrem de moral.
Rezultatul principal al punerii în aplicare a „Strategiei politicii de tineret de stat în România“ ar trebui să fie pentru a îmbunătăți situația tinerilor în societate și, în consecință, creșterea contribuției tinerilor în dezvoltarea țării.
Rezultatele așteptate pentru a îmbunătăți situația tinerilor sunt îmbunătățirea sănătății și calității serviciilor educaționale, venituri tinerilor în comparație cu perioada anterioară și veniturile populației adulte.
· Creșterea numărului de tineri educați (cel secundar profesional la);
· Reducerea numărului de tineri care au venituri foarte mici și care trăiesc sub nivelul sărăciei;
· Reducerea nivelului șomajului în rândul tinerilor;
· Reducerea delincvenței în rândul tinerilor;
· Îmbunătățirea activității, activitatea de întreprinzător, creativ, sport pentru tineret;
· Creșterea nivelului de auto-organizare și auto-gestionare a tinerilor în societate;
· Creșterea numărului de tineri care participă la autoritățile electorale la toate nivelurile. [3]
Sarcinile politicii de tineret de stat poate fi rezolvată numai prin utilizarea abordării proiectului, formarea sistemului de proiecte de tineret din România, pe baza priorităților, care sunt ușor de înțeles și de populare în rândul tinerilor și a societății.
În contextul modernizării societății și cererile în creștere ale politicii de tineret de stat de capital uman ar trebui să devină un instrument de dezvoltare și de transformare a țării.
bibliografie
Plasat pe Allbest.ru
documente similare
procesele de transformare în România în anii '90 ai secolului al XX-lea și semnificația lor. Socializarea Tineret în sistemul de cultură politică. Formarea politicii de tineret de stat în România. Caracteristici ale mișcărilor sociale și politice progresiste.
Urgența implicării tinerilor în viața politică a societății. Revizuirea subculturi moderne de tineret și să identifice relația lor cu politica. Punerea în aplicare a programelor de stat în România, care vizează sprijinirea tinerilor și dezvoltarea potențialului său.
Situația tinerilor: tendințe și perspective, principalele obiective și sarcini, subiectele punerii în aplicare a politicii de tineret. Principalele direcții și probleme de dezvoltare a politicilor de tineret în zonă. Măsurile de politică pentru sprijinirea tinerilor și inițiative de tineret.
Importanța culturii politice în societate și sistemul politic. Caracteristici ale culturii politice românești. Tipul de cultură politică, tipic Americii. Valori, tipuri de cultură politică în materiile. Funcțiile culturii politice.
Conceptul de cultură politică. Originile poddannicheskoj Cultura politică în România. Caracteristici ale culturii politice sovietice. Trăsăturile caracteristice ale culturii politice românești. Formarea culturii politice românești.
Dreptul de vot în România. Poziția tinerilor în procesul politic al România modernă. Camera de tineret la consiliul local al municipiului a orașului Buzuluk. atitudinile tinerilor la alegeri și situația politică din țară.
Activitate politică și socială a tinerilor, la rândul său, a XX și XXI secole - care reprezintă interesele tinerilor în guvern. Punerea în aplicare a politicii de tineret în activitățile Camerei Publice Tineret din cadrul Consiliului de Stat al Republicii ciuvaș.