Articolul se ocupă de problema creșterii competitivității întreprinderilor naționale în contextul crizei financiare și economice.
Cuvinte cheie: competitivitate piață, antreprenoriat, piața financiară, dreptul de proprietate.
Lucrarea analizează problemele de competitivitate ale antreprenoriatului național în condiții de criză economică financiară.
Cuvinte cheie: competitivitate piață, antreprenoriat, piața financiară, de proprietate.
Condițiile modificate în mod semnificativ ca urmare a crizei financiare și economice, situația macroeconomică (devalorizare a rublei, creșterea șomajului, o scădere a producției, reducerea veniturilor bugetare) și mediul concurențial sporit este actualizat problema creșterii competitivității întreprinderilor naționale. antreprenori p USSIAN moderne, în special a celor angajate în întreprinderile mici se confruntă cu dificultăți majore, ca urmare a cadrului instituțional neamenajat al economiei, este nivelul ridicat al corupției și a barierelor administrative, protecția insuficientă a drepturilor de proprietate, sistemul de relații funciare ineficiente, inaccesibilitatea la infrastructura sau lipsa acestora, este scăzută nivelul concurenței pe piață, piețele financiare subdezvoltate. Rezolvarea acestor probleme necesită o reglementare de stat, ținând cont de efectele negative cauzate de criza modernă și de transformare a economiei românești.
Astfel, schimbările instituționale din țara noastră legate de importul de instituții specifice ale țărilor dezvoltate - sistem politic democratic, o economie de piață deschisă, concurența liberă pe piețele, proprietate privată, sistemul fiscal, cu o administrație fiscală puternică, autoritățile corupției cu profil redus companii publice transparente și instituțiile financiare - nu au fost încununate de succes, și a dus la o scădere în continuare a competitivității economiei. În practică, schimbările instituționale au dus la o restante de reguli informale privind încălcarea formală a regulilor de joc, apropierea de reguli formale și informale. Transformarea reguli de orientare mult mai dificilă în regulile formale ale entităților de afaceri, crescând în mod semnificativ costurile de utilizare a acestora, creează oportunități suplimentare pentru a utiliza contradicții în reglementările, permițându-le să interpreteze în propriile lor interese, a creat condițiile de utilizare a regulilor informale, care sunt adesea de natură ilegală.
Prin urmare, statul în condițiile post-criză trebuie să se schimbe modul de abordare a dezvoltării calitative a instituțiilor de piață și Institutul de concurență, în special. Institutul Concurentei definește parametrii de bază ai economiei de piață, direcția de dezvoltare a relațiilor de producție și de piață, se poate elimina încălcările grave ale proporțiilor economice, aceasta contribuie la utilizarea rațională a resurselor pentru producția de produse, prevede că activitățile antreprenorilor la toate etapele de producție ar trebui să fie venituri progresive și optime în mod echitabil partajate participanții la piață. Principalul lucru în concurență că beneficiul merge la antreprenor care a obținut cele mai bune rezultate ale activității dumneavoastră.
Caracteristicile speciale ale dezvoltării concurenței în cadrul Institutului Român economiei este necesar includ: niveluri scăzute ale activității de întreprinzător; extinderea comportamentului oportuniste a subiecților pieței - folosind contradicții în reglementările, permițându-le să interpreteze în propriile interese, ignorând regulile formale, aplicarea unor reguli neoficiale, care sunt de natură adesea ilegale; consolidarea efectului negativ al monopolurilor naturale datorită politicii lor prețurilor și tarifelor; instituționalizarea infrastructurii de sprijinire a afacerilor; influența tot mai mare a corporațiilor internaționale în dezvoltarea concurenței în țară.
Aceste caracteristici fac necesară revizuirea și modificarea politicii de concurență puse în aplicare de către stat. Politica națională în domeniul concurenței este conceput pentru a promova concurența pe piețele și de a stimula crearea și dezvoltarea mediului concurențial și a mecanismelor competitive pentru a proteja participanții de pe piață de concurența neloială. Rezultă că politica de concurență - o noțiune complexă și nu poate fi limitată la politica antitrust așa cum se procedează în prezent în luarea deciziilor administrative de stat și elaborarea unei legislații adecvate în acest domeniu. O politică eficientă de concurență este imposibilă fără investiții, politici industriale, fiscale și de stabilire a prețurilor - în partea în care acestea afectează mediul concurențial și concurența.
Deoarece valoarea obiectivelor politicii de concurență a statului în mod clar poate fi numită dezvoltare economică, exprimată în creșterea economică durabilă și îmbunătățirea competitivității afacerilor românești pe piețele interne și externe. Sub valoros scop înțeles intenția exprimată clar de a realiza interesele indivizilor, grupurilor și a societății în ansamblu. Aceste obiective sunt stabilite la nivel politic. La nivel de management, există obiective operaționale, care ele însele nu conțin valori aspirații și să servească drept mijloc de realizare a obiectivelor stabilite la cel mai înalt, politic, nivel. Acesta obiective, cum ar fi dezvoltarea mediului concurențial, protecția unei relații de concurență, prevenirea și suprimarea acțiunilor anticoncurențiale, reglementarea activităților de monopol natural, susținerea întreprinderilor mici (Figura 1).
OBIECTIVELE POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI
Figura 2 - Tendințe și instrumente pentru punerea în aplicare a politicii în domeniul concurenței [3]
Astfel de instrumente includ - politica fiscală, vamală și reglementarea tarifelor, planificarea și programarea, achizițiile publice și reglementarea tarifelor monopolurilor naturale.
reglementarea tarifelor vamale este un instrument eficient de sprijinire a întreprinzătorilor români pe piețele interne și externe. Politica fiscală - un factor important în managementul afacerilor și formarea unui mediu investițional atractiv. Planificarea și programarea îmbunătățește eficiența de gestionare a dezvoltării economice și, în consecință, concurența. Achizițiile publice promovează concurența, datorită transparenței și deschiderii către participanți. Costul serviciilor de monopol natural vă permite să reglați costul de producție. Reducerea barierelor administrative va crește numărul de participanți la piață intrarea și tranzitiv va reduce costurile întreprinderilor existente pe piață.
Pentru dezvoltarea și susținerea concurenței moderne bazate pe caracteristicile identificate necesare pentru a lua următoarele măsuri urgente:
- reducerea barierelor administrative (separarea funcțiilor de control și supraveghere între autoritățile federale, autoritățile subektovRumyniyai guvernele locale, consolidarea controlului asupra antimonopol acțiunile puterii executive, etc.);
- dezvoltarea afacerilor mici (adoptarea unor programe destinate sprijinirii antreprenoriatului inovativ, îmbunătățirea accesului la finanțare și de credit);
- simplificarea accesului la infrastructura monopolurilor naturale (simplificarea procedurilor de acces și reducând costurile de conectare la infrastructura);
- să se stabilească taxele vamale pentru mărfurile importate și exportate în conformitate cu situația de pe piață.
Astfel, se poate argumenta că politica de concurență de stat a concentrat în mare măsură reglementarea antitrust, măsurile care vizează susținerea competiției sunt declarative. Condițiile moderne necesită raționaliza, sistematiza toate regulile formale existente care reglementează concurența și de a le modifica pentru a stimula crearea unor relații concurențiale și concurența de sprijin. Prin urmare, noi oferim următoarele direcții pentru dezvoltarea și susținerea concursului: pentru a sistematiza toate actele juridice existente referitoare la dreptul concurenței; să elaboreze și să adopte reglementări care vizează promovarea și susținerea competiției (legea privind sprijinul pentru afaceri mici, de infrastructură și de acces); determină ordinea de interacțiune a autorităților executive responsabile pentru desfășurarea politicii în domeniul concurenței; îmbunătățirea stării politicii de concurență, în conformitate cu mediul concurențial (elaborarea și adoptarea programului de dezvoltare a concurenței privind concentrația mare a piețelor).