Legalitatea - este principiul unei implementări precise și universale de către toate organele de stat, funcționari și cetățeni cu cerințele legale. O astfel de definiție a principiului juridic universal derivă din h. 2 linguri. 15 din Constituție. Autoritățile de aplicare nu ar trebui să fie ghidate de spiritul legii, și scrisoarea sa. Legalitatea - cea mai importantă manifestare a democrației ca guvernarea poporului este pus în aplicare în conformitate cu punerea în aplicare stabilite și corectă a legilor și a altor acte juridice.
În ceea ce privește principiul legalității utilizării judiciare a bazei juridice normative are propriile sale caracteristici.
· În primul rând, justiția se realizează pe baza Constituției și a legilor, adică. E. Actele adoptate de legislativ organamiRumyniyai subiectele sale. Legislație secundară (decrete prezidențiale și rezoluții ale Guvernului, acte ale altor autorități publice) sunt utilizate în limitele stabilite de legile, iar în cazul în care nu le contrazic.
· Astfel, scopul principal al principiului legalității pentru a asigura regula (prioritate) din Constituția federală și legile federale cu privire la toate celelalte acte de procedură judiciară care fac obiectul legilor federale.
· În al doilea rând, administrarea justiției ar trebui să fie considerată importantă pentru a evalua încălcarea regulilor de funcționare a legii în timp.
1. Legea de stabilire sau agravând responsabilitate nu este retroactivă.
2. Nimeni nu poate fi considerat responsabil pentru un act care, la momentul în care a fost săvârșită, nu a fost considerată ca o infracțiune. În cazul în care, după comiterea infracțiunii responsabilitatea este eliminat sau redus, noua lege se aplică (art. 54 din Constituție).
13. Asigurarea drepturilor și libertăților omului și cetățeanului atunci când sunt transportate
14. Realizarea justiției numai de către instanța de judecată.
16. Participarea cetățenilor în administrarea justiției.
Temeiul juridic și principiul dreptății este un principiu constituțional. „Cetățenii din România, - a declarat în partea 5 din articolul 32 din Constituție, - .. Au dreptul de a participa la administrarea justiției.“
O astfel de participare este adesea exprimată în reprezentantul reclamanților privind aducerea oamenilor cauze civile și penale proces, adoptarea deciziilor cu privire la ele, și, uneori, pentru a îndeplini anumite funcții (de exemplu, urmărirea și apărarea în cauzele penale).
În conformitate cu art. 8 din Legea cu privire la sistemul judiciar partea dată-grazh în cadrul procedurii de cauze judiciare și să ia deciziile necesare pot fi manifestată în îndeplinirea îndatoririlor unui judecător laic, juratul sau evaluator de arbitraj.
Institutul de evaluatori Poporului a ajuns să fie cunoscut a fost în creștere proceduri Siya, care a început să se formeze în 1917. Astăzi, judecătorii laici sunt aleși (numiți) din rândul cetățenilor care au împlinit 25 de ani (pentru nave de război judecătorii sunt aleși din armată, nu stigshih la 25 de ani) și să îndeplinească cerințele etice predyav-trolled judecătorilor. Necetățenii România au o mare-va fi judecători laici.
În curțile și acțiunii cu privire la soluția-TION asesori sunt drepturi egale practic
18 .Osuschestvlenie justiție pe baza egalității tuturor în fața legii și instanțele de judecată.
Egalitatea în fața legii include o abordare în două direcții la problema.
În primul rând, aceasta înseamnă aplicarea egală a normelor stabilite prin lege, tuturor cetățenilor.
În al doilea rând, principiul egalității în fața legii se aplică activității legislative, dicteze necesitatea de a exclude normele care discriminează părțile pe orice motive interzise de Constituția Federației Ruse.
Egalitatea în fața instanțelor prevede că justiția trebuie să se bazeze pe un singur proces pentru toți, T. E. Toți participanții la proces dat același drept de a-și proteja interesele.
În domeniul afacerilor justiției militare, aceste caracteristici afectează numai stabilirea competenței bazate pe rang. Cu toate acestea, procedura este realizată în instanța de judecată de aceleași reguli ca și instanțele militare - a instanțelor de jurisdicție generală și activitatea lor este reglementată de o lege unică de fond și de procedură.
Membrii Consiliului Federației și Dumei de Stat trebuie să posede o imunitate pe toată durata mandatului lor în funcție. Aducerea lor în instanță este posibilă numai după privarea de imunității parlamentare, pe baza deciziilor relevante ale Camerei Parlamentului, reprezentarea generală prokuroraRumyniya (Art. 98 din Constituție).
Imunitatea de deputați ai organelor reprezentative subektovRumyniyanosit mai limitate. Ea nu se aplică acțiunilor deputaților legate de crime împotriva persoanei, precum și alte activități care nu țin de puterile lor parlamentare.
Dreptul la protecție jurisdicțională. Asigurarea accesului la justiție. Dreptul la despăgubiri pentru încălcarea dreptului la un proces într-un termen rezonabil sau dreptul la executarea actului într-un termen rezonabil.
Sensul acestui principiu este exprimat în articolul. 14 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice: „Orice persoană are dreptul oricărei acuzații penale împotriva sa la un proces echitabil și public de către un tribunal competent, independent și imparțial stabilit prin lege.“.
La art. 46 KonstitutsiiRumyniyazapisano: „Toată lumea este garantată protecția juridică a drepturilor și libertăților sale“
Într-un proces penal, acest principiu este exprimat și garantată de o serie de norme privind organizarea și activitatea instanței, precum și furnizarea de numai instanța de judecată pentru a găsi inculpatul vinovat.
Restricția drepturilor și libertăților constituționale măsuri de procedură penală constrângere necesită autorizare judiciară (art. 23, 25 și altele. Din Constituție).
Statul garantează accesul victimelor la justiție (art. 52 din Constituție).
Acest lucru înseamnă că recursul victimei în instanță în temeiul art. 27 Codul de procedură penală nu ar trebui să fie legat prin alte mijloace decât cele specificate în Codul de procedură penală condiții.
Victima ar trebui să aibă dreptul de a face apel împotriva refuzului de a iniția proceduri penale, în cazul în care acest refuz îl privează de posibilitatea de a-și apăra drepturile și libertățile lor în instanță.
Suspectul, acuzatul (în cazul inculpatului decesul rudelor sale apropiate), care nu sunt de acord cu încetarea cauzei pe motiv că afectează numele său bun, încalcă drepturile sale poate solicita procedura judiciară pentru reabilitarea completă. Ne rezervăm dreptul la o protecție jurisdicțională este strâns legată de regula că nimeni nu poate fi lipsit de dreptul de a fi audiat în instanța de judecată și judecătorul sub jurisdicția căruia se află cazul cade sub incidenta legii (alin. 1, art. 47 din Constituție). Acest lucru necesită o definiție clară în cazurile de drept aflate sub jurisdicția fiecărei instanțe, inadmisibilitatea instanței superioare să ia cazul la luarea în considerare, în cadrul instanței competența inferioară, o excepție de la legea semnelor incerte de criminalitate, cum ar fi „complexitate deosebită“ sau „importanță publică specială“ a cazului.
În cazurile prevăzute de lege federală acuzatul are dreptul de a fi cazul său judecat de un juriu (n. 2, art. 47 din Constituție, art. 424 CPP). În cazurile prevăzute de lege, acuzatul are dreptul să fie de acord să fi cazul său considerat de către un singur judecător sau o compoziție colegial al instanței (judecător și doi evaluatori sau un grup de trei judecători profesioniști) -h. 2 linguri. CPC 35, 3, 4 și articolului. CCP 267, h. 8 art. 432 Codul de procedură penală.
În conformitate cu articolul 244.1. Codul de procedură civilă din România, cetățenii au dreptul de a solicita în instanță pentru despăgubiri pentru încălcarea dreptului la un proces într-un termen rezonabil sau dreptul la executarea hotărârii într-un termen rezonabil.
O persoană care crede că o autoritate publică, autoritate locală, o altă autoritate, organizație, instituție sau oficial încălcat dreptul la un proces într-un termen rezonabil, inclusiv procedurile premergătoare procesului într-un dosar penal, sau dreptul la o executare a ordinelor instanței într-un termen rezonabil, dreptul de a aplica instanța de judecată pentru despăgubiri pentru încălcarea dreptului la un proces într-un termen rezonabil sau dreptul la executarea hotărârii într-un termen rezonabil.
O declarație de atribuire a compensației pentru încălcarea dreptului la un proces într-un termen rezonabil poate fi prezentată de către persoana în cauză în instanță în termen de șase luni de la data intrării în vigoare a ultimului act judiciar adoptat în acest caz.
O declarație de atribuire a compensației pentru încălcarea dreptului la un proces într-un termen rezonabil sau dreptul la executarea hotărârii într-un termen rezonabil, poate fi, de asemenea, depuse înainte de sfârșitul procedurii, în cazul, în cazul în care durata procedurii a depășit trei ani, iar persoana în cauză a plătit anterior cu cererea de revizuire accelerate în cazul în modul prevăzut de prezentul cod.
O declarație de atribuire a compensației pentru încălcarea dreptului la executarea unui act judiciar într-un termen rezonabil, poate fi înaintată instanței în cursul perioadei de executare a hotărârii, dar nu mai devreme de șase luni de la data expirării termenului stabilit prin lege federală pentru executarea hotărârii, și nu mai târziu de șase luni de la data încetării executării actului de justiție.
O declarație de atribuire a compensației pentru încălcarea dreptului la un proces penal într-un termen rezonabil poate fi prezentată de către persoana în cauză în instanță în termen de șase luni de la data intrării în vigoare a unei hotărâri judecătorești pronunțate în cauza, orice altă decizie de către investigator, procurorul, șeful organului de urmărire, hotărâre judecătorească, decizie care a încheiat procesul penal. Cu condiția ca persoana supusă vinovaților, sa constatat, cererea de despăgubire poate fi depusă și înainte de încheierea procedurilor penale, în cazul, în cazul în care durata procedurii a depășit patru ani, iar persoana în cauză a plătit anterior cu cererea de revizuire accelerate proceduri penale în modul stabilit de legislația de procedură penală din România.
O declarație de atribuire a compensației pentru încălcarea dreptului la un proces într-un termen rezonabil, nu poate fi considerată de către judecător, dacă ar fi fost anterior implicat într-un caz în legătură cu care motivele unei astfel de cereri.
Articolul 244.2. Procedura GPKRumyniyaustanovlen pentru depunerea unei cereri de despăgubire pentru încălcarea dreptului la un proces într-un termen rezonabil sau dreptul la executarea hotărârii într-un termen rezonabil:
O declarație de atribuire a compensației pentru încălcarea dreptului la un proces într-un termen rezonabil sau dreptul la o hotărâre judecătorească într-un termen rezonabil în temeiul să dea în judecată competența de a decide o astfel de declarație în fața instanței care a luat decizia.
O declarație de atribuire a compensației pentru încălcarea dreptului la un proces într-un termen rezonabil, în conformitate cu punctul 7 al articolului 3 din Legea federală „Cu privire la Despăgubiri pentru încălcarea dreptului la un proces într-un termen rezonabil, sau chiar în executarea unui act judiciar într-un termen rezonabil“, în cazul în care instanța este servit în Curtea Supremă a republicii, instanța teritorială, regională, orașul instanță de importanță federală, instanță oblast autonomă, instanța autonomă district, districtul (navală), instanța militară la ancheta preliminară.
Instanța care a luat decizia, este obligat să depună o cerere de despăgubire pentru încălcarea dreptului la un proces într-un termen rezonabil sau dreptul la executarea hotărârii într-un timp rezonabil, împreună cu cazul la instanța de judecată în termen de trei zile de la data primirii unei cereri către instanța de judecată.