Teatrul de stări de război

  • Dreptul internațional umanitar aplicabil în conflictele armate
    • Concept, sursele și principiile de drept internațional umanitar
    • Spre deosebire de dreptul internațional umanitar de către standardele privind drepturile omului
    • Subiecții de drept internațional umanitar
    • Conceptul și tipuri de conflict armat în dreptul internațional umanitar
    • Efectele juridice ale izbucnirea războiului
  • Membrii conflict armat
    • Teatrul de stări de război
    • Conceptul de „forțe armate“ și „combatant“ în dreptul internațional umanitar
    • Obligația de comandanții (șefii), în funcție de cerințele dreptului internațional umanitar
    • Rolul consilierilor juridici în conflictele armate
    • Statutul juridic al personalului medical și a clerului
    • Aplicarea dreptului umanitar internațional al trupelor interne ale Ministerului Internelor din România și organele afacerilor interne în perioade de conflict armat
  • protecția juridică internațională a victimelor de război
    • Conceptul de „victime de război“, în dreptul internațional umanitar
    • Statutul juridic al răniților, bolnavilor și naufragiaților. dispărut
    • Statutul juridic al prizonierilor de război
    • Statutul juridic al persoanelor deținute sau private de libertate pentru motive legate de un conflict armat nu a unui caracter internațional
    • Protecția civililor în conflictele armate
    • Statutul juridic al jurnaliștilor
  • protecția juridică internațională a obiectelor civile în conflicte armate
    • Conceptul unei ținte civile. Diferențierea de obiective civile și militare în dreptul internațional umanitar
    • Clasificarea obiectelor civile în dreptul internațional umanitar
    • Protecția bunurilor culturale în timpul conflictului armat
    • Protecția obiectelor indispensabile pentru supraviețuirea populației civile
    • Protecția lucrărilor și a instalațiilor care conțin forțe periculoase
    • Reglementarea juridică a zonelor de poziție și a zonelor de protecție specială în temeiul dreptului internațional umanitar
  • Protecția mediului în perioadele de conflict armat
    • Conceptul de protecție juridică internațională a mediului
    • Reglementarea juridică a mediului în perioadele de conflict armat
    • măsuri juridice internaționale pentru a combate utilizarea armelor de mediu
  • Limitarea luptă în alegerea metodelor și mijloacelor de război
    • metode interzise de război
    • mijloace interzise de război
    • Armele nucleare în lumina principiilor și normelor dreptului internațional umanitar
  • Protejarea intereselor țărilor neutre în timp de conflict armat
    • Conceptul de neutralitate
    • Neutralitatea în uscat, pe mare și aer război
  • Obligațiile statelor de a pune în aplicare dreptul internațional umanitar
    • măsuri pentru punerea în aplicare a dreptului internațional umanitar
    • Punerea în aplicare a dreptului internațional umanitar în Comunitatea Statelor Independente
    • Legislația românească în lumina principiilor și normelor dreptului internațional umanitar
    • Diseminarea în limba română a dreptului umanitar internațional
  • respectarea de către statele internaționale de monitorizare cu obligațiile în temeiul dreptului internațional umanitar
    • Conceptul și principiile controlului internațional
    • Punerea în aplicare a controlului internațional asupra respectării dreptului umanitar internațional
  • Responsabilitatea statelor și a persoanelor pentru încălcări ale dreptului umanitar internațional
    • Efectele juridice ale războiului
    • Conceptul și crearea statului și a persoanelor responsabile de încălcarea dreptului internațional umanitar
    • Responsabilitatea politică și materială a statelor
    • Răspunderea penală a persoanelor pentru crime internaționale
  • Curtea Penală Internațională și rolul său în asigurarea respectării dreptului internațional umanitar
    • Obiectivele și principiile Curții Penale Internaționale. Adunarea statelor - părți la Statutul de la Roma al CPI
    • Infracțiuni de competența Curții Penale Internaționale
    • Conceptul de competență complementară a Curții Penale Internaționale și alte baze jurisdicționale
    • Legea aplicabilă Curtea Penală Internațională
    • Componența și Administrarea cazurilor Curtea Penală Internațională
    • Investigarea, urmărirea penală și judecată în conformitate cu Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale
    • Activitățile practice ale Curții Penale Internaționale
  • Rolul Comitetului Internațional al Crucii Roșii în stabilirea, dezvoltarea și diseminarea dreptului internațional umanitar
    • Istoria Comitetului Internațional al Crucii Roșii
    • Rolul legiuitoare CICR
    • Activitățile delegației regionale ale CICR în România, pentru a răspândi cunoașterea dreptului internațional umanitar
  • Dreptul internațional umanitar - încheierea

Teatrul de stări de război

În timpul conflictului armat, statele aflate în conflict pot desfășura operațiuni militare în anumite limite spațiale, numit teatrul de război.

Din teatrul de război poate fi, de asemenea, exclus din teritoriul național în vederea introducerii unor zone speciale prevăzute în dreptul internațional umanitar. În acest caz, se referă la dreptul statelor combatante de a crea pe teritoriul său, și, dacă este necesar, pe teritoriul ocupat al zonelor sanitare și a localităților, astfel organizate încât să se protejeze de efectele războiului, răniților și bolnavilor, precum și personalul cu responsabilități pentru aceste organizații și management zone și localități, de îngrijire pentru persoanele care vor fi acolo sunt concentrate (Art. 23 din Convenția i).

Subiectul unui astfel de acord este, de obicei, orice zonă care îndeplinește următoarele condiții:

  • toți combatanții, precum și arme mobile și echipamente militare mobile trebuie să fi fost evacuate;
  • instalații militare fixe și nu pot fi folosite în scopuri ostile;
  • nici autoritățile, nici populația nu trebuie să comită acte ostile;
  • orice activitate legată de activități militare, ar trebui să fie întrerupt.

Aceasta a permis prezența în această zonă, a persoanelor protejate în mod special în conformitate cu dreptul internațional umanitar, precum și ale forțelor de poliție reținute în scopul unic de a asigura menținerea ordinii.

Parte, care se află sub controlul unei astfel de zone, în acord cu cealaltă parte reprezintă acordul său a provocat în mod clar vizibile de la distanță mărci. Beligeranții nu poate utiliza zona demilitarizată în scopuri militare sau pentru a anula unilateral statutul său. În cazul în care una dintre ele încalcă termenii acordului, cealaltă parte este eliberat de obligațiile sale legate de furnizarea acestei zone a statutului de zonă demilitarizată. În acest caz, acesta din urmă își pierde statutul, dar continuă să se bucure de protecția oferită de alte dispoziții ale dreptului umanitar internațional aplicabil în conflictele armate.

După cum se știe, în dreptul internațional nu sunt neutralizate și teritoriul demilitarizată. care, de asemenea, nu poate fi teatru.

Există cazuri când același domeniu (sau spațiu) este anunțată neutralizați simultan și demilitarizate. Exemplele includ Antarctica (Tratatul asupra Antarcticii, 1959), Luna si a celorlalte corpuri cerești (Tratatul privind principiile care guvernează activitatea statelor în explorarea și utilizarea spațiului cosmic, inclusiv a Lunii și a celorlalte corpuri cerești, 1967 și Acordul guvernează activitatea statelor pe Lună și alte corpuri cerești, 1979).

Vorbind despre zonele neutralizate și demilitarizate, trebuie subliniat faptul că acordurile internaționale anunțate denuclearizată zone nu sunt excluse, în general, din domeniul de aplicare al conflictului armat, dar ele nu pot fi teatrul unui război nuclear.

Dreptul internațional prevede, de asemenea pentru alte scutiri de la teatru de război: canale internaționale (., cum ar fi Canalul Suez la Convenția de la Constantinopol din 1888, zona din tratat Canalul Panama privind neutralitatea permanentă și funcționarea Canalului Panama în 1977), precum și insula (de exemplu, pe Insulele Åland acord între URSS și Finlanda privind Insulele Åland în 1940).

Nu poate fi considerat un teatru de război și, prin urmare, obiectul de atac: valori culturale, clădiri și valori culturale ale centrelor, care sunt de o mare importanță la nivel național și la nivel mondial, a făcut în „Registrul internațional al bunurilor culturale aflate sub protecție specială“ (Convenția de la Haga privind protecția bunurilor culturale 1954 . v. 8 și 9).

Astfel, dreptul umanitar internațional, există o tendință de a îngustarea sfera spațială a războiului.

Consum Memorie: 0.5 MB

articole similare